Fascinatia maioului
- povestea maioului de tabla si a aranjamentului floral realizat impreuna cu Andreea Banita -
(www.andreeabanita.ro)
Daca pe la jumatatea primului deceniu al sec. XXI, obiectul de studiu al versatilitatii pieselor vestimentare a constituit-o tricoul simplu, alb, la baza gatului, acum centrul de interes a fost translat, spre o piesa parca si mai potentata… respectiv, nimeni altul decat prozaicul maiou barbatesc.
˜

˜
˜
In abordarea mea de stilist, ma axez pe combinatii inedite, si pe folosirea vesmintelor intr-o maniera pe cat posibil mai neasteptata, fata de destinatia de baza, lesne observabila, a produselor. Pt mine, mixajele neconventionale sunt ca aerul. Nu exista styling fara acestea, iar viata de zi cu zi este cu mult mai saraca in senzatii si sentimente daca abordarile vestimentare sunt intr-un perimetru clasic, comun, monoton.
Deci vesnic in cautare de acel element aparte, de ideea de fundament pt o aparitie, tinuta, imagine, altfel, am descoperit, ca in fine in aceste zile, pot livra o “reteta”
. Fiind o inversunata impotriva manierei occidentale – in special americane – de a ne canoniza viata, obiceiurile, reusitele, sentimentele, gen “10 pasi spre fericire” etc, cand eram intrebata ce pot sugera cititoarelor revistelor pt care activam, in a dobandi ideea de stil, ajungeam aproape in culmea disperarii. Astfel, de fiecare data incercam din rasputeri sa explic ca arta vestimentatiei este un proces atat de intim si de personal, incat devine trivial daca-l tratam precum desuetele cure de slabire – intrucat si aici, evolutia omenirii a dus la concluzia ca fiecare organism are in mod evident propriul ritm de viata, adaptare, lucru s.a.m.d.
Pentru a reveni insa, anii de practica la reviste, si de munca cu clientii m-au dus insa spre o concluzie fascinanta. As vrea insa sa intaresc ca nu e vorba despre o reteta de stil – in nici un caz! E mai mult un soi de unealta indispensabila, de piesa devenita cumva “clasica” – precum perlele Chanel, trench-ul Burberry, Continuă să citeşti »